Meniu

Igniş

Imagine din sit (vezi sursă)
 Igniș este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în extremitatea nordică a Transilvaniei, în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Baia Mare și Sighetu Marmației și pe cele ale comunelor Câmpulung la Tisa, Desești, Giulești, Ocna Șugatag, Săpânța și Sarasău, în apropierea drumului național DN18.

Arealul Igniş (19.598 ha) a fost declarat sit de importanță comunitară şi inclus în reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - Igniș (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a Depresiunii Baia Mare. Acesta include cinci rezervații naturale: Cheile Tătarului, Mlaștina Poiana Brazilor, Mlaștina Iezerul Mare și Tăul lui Dumitru.

Săbiuţă (vezi sursă)
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice protejate prin Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) şi/sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: jderul de copac (Martes martes), șoarecele de Tatra (Microtus tatricus), vipra (Vipera berus), șarpele orb (Anguis fragilis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), salamandra carpatică (Triturus montandoni) şi broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria).

La nivelul pajiştilor sunt întâlnite flori şi ierburi rare, cu specii de: clopoțel de munte (Campanula serrata), curechi de munte (Ligularia sibirica), vuitoare (Empetrum nigrum), șuvară (Molinia caerulea), săbiuță (Gladiolus imbricatus), ruin (Succisa pratensis), târsă (Deschampsia cespitosa), ruginare (Andromeda polifolia), bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), sclipeţi (Potentilla erecta), bozățel (Veratrum album), țăpoșică (Nardus stricta), iarbă albastră (Molinia coerulea); sau diferite specii de rogozuri (Carex brizoides, Carex pauciflora, Carex echinata, Carex limosa).

Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea sitului:

• Biserica de lemn „Sf. Paraschiva” din Desești construită în secolul al XVIII-lea și inclusă în decembrie 1999 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO împreună cu alte șapte biserici din județul Maramureș.
Biserica din Deseşti (vezi sursă)
 • Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Ferești construită în anul 1700, monument istoric.
• Biserica de lemn din satul Mănăstirea. Lăcașul de cult cu hramul „Sfinții Arhangheli” a fost construit în secolul al XVII-lea și figurează pe lista monumentelor istorice.
• Biserica romano-catolică "Tăierea Capului Sf. Ioan" din Tăuții de Sus, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
Biserica reformată din Tăuții Măgherăuș (construcție secolele al XIV-lea – al XV-lea), monument istoric.
• Biserica "Sf. Anton" din Baia Mare, construcție 1402, monument istoric.
Mănăstirea Săpânța-Peri.
• Biserica romano-catolică "Sf. Lorinc" din Tăuții Măgherăuș, construcție 1875, monument istoric.
• Biserica de piatră "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Tăuții de Sus, construcție 1773, monument istoric.
• Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1885), monument istoric.
• Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare, lăcaș de cult construit de credincioșii greco-catolici din Baia Mare între anii 1905-1911, monument istoric.
• Cimitirul Vesel din Săpânța.
• Ariile naturale: Creasta Cocoșului, Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, Rezervația fosiliferă Chiuzbaia şi Mlaștinile Vlășinescu.

Produse evoMAG.ro

✉ ✉ ✉ Formular de contact (◑‿◑)

Nume

E-mail *

Mesaj *