Meniu

Situl Cuşma

Situl Cuşma la Colibiţa (vezi sursă)
Cușma este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-estul țării, în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (la limita de graniță cu județele Suceava și Mureș), pe teritoriile administrative ale comunelor Bistrița Bârgăului, Dumitrița, Josenii Bârgăului, Cetate, Livezile, Prundu Bârgăului și Tiha Bârgăului, în imediata apropiere a drumului european E576.

Arealul cu o suprafață de 44.284 hectare, a fost declarat sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpină și continentală a nord-vestului Munților Călimani. Situl include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervația naturală Comarnic, Stâncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpa Verde, Locul fosilifer Râpa Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea.

Flora ariei protejate are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), jneapăn (Pinus mugo), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra),  salcie albă (Salix alba), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), smârdar (Rhododendron kotschyi), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Robus fruticosus), zmeur (Robus idaeus) sau măceș (Rosa canina).
Bulbuc de munte (sursă)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: vulturică (Hieracium rotundatum), unghia păsării (Viola dacica), cupa-vacii (Linnaea borealis), urechea iepurelui (Bupleurum longifolium), buruiana de junghiuri (Cephalanthera longifolia), roua cerului (Drosera rotundifolia), mlăștiniță (Epipactis helleborine), ghințură punctată (Gentiana punctata), crețușcă (Filipendula ulmaria), fratele-priboiului (Geranium sylvaticum), bulbuc de munte (Trollius europaeus), lalea pestriță (Fritillaria meleagris), mierluță (Minuartia verna), poroinic (Orchis ustulata), darie (Pedicularis exaltata), stupiniță (Platanthera bifolia), morcoveancă (Pleurospermum austriacum), gălbenușă (Potentilla tabernaemontani), piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), cruciuliță (Senecio aquaticus ssp. barbareifolius), spălăcioasă (Senecio fluviatilis), degetăruț (Soldanella montana), cimbrișor (cu specii de Thymus comosus și Thymus glabrescens), orhidee sălbatică (Traunsteinera globosa), dioc (Centaurea phrygia), garoafă de munte (Dianthus tenuifolius) sau crucea voinicului (Hepatica transsilvanica).

Printre speciile faunistice aflate a baza desemnării sitului se regăsesc câteva mamifere, peşti, reptile, amfibieni şi insecte; protejate prin  Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) şi aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos), lup cenușiu (Canis lupus), râs (Lynx lynx), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder (Martes martes), nevăstuică (Mustela nivalis), viezure (Meles meles), hermelină (Mustelea erminea), veveriță (Sciurus carolinensis);

Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), salamandra carpatică (Triturus montandoni), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina);

Pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cotus gobio), porcușorul de vad (Gobio uranoscopus);

Printre nevertebratele ocrotite se află patru specii de fluturi: Leptidea morsei, Hypodryas maturna, Callimorpha quadripunctaria (fluturele-tigru), Lycaena dispar (fluturașul-purpuriu) și un ortopter din specia Pholidoptera transsylvanica (cosașul transilvan).

Sursă: Eunis.eea.europa.eu - Situl de importanţă comunitară Cuşma (floră şi faună)
OtterShop - Premium

✉ ✉ ✉ Formular de contact (◑‿◑)

Nume

E-mail *

Mesaj *