Meniu

duminică, 10 august 2014

Măgura Priei, turism și recreere

Un motiv să păstrăm România curată este și acela că, acolo, undeva în inima Ardealului, într-un loc mirific aflat în extremitatea nord-estică a Apusenilor se află Măgura Priei. Câteva culmi domoale acoperite cu păduri de fag, pajiști multicolore și izvoare cu apă cristalină; alcătuiesc o zonă naturală încă neatinsă de securea inconștienților și nepătată de tumultul acelor peturi de plastic (aruncate de tercătorul iresponsabil) ce-ți rănesc privirea, aproape la tot pasul, oriunde ai călători.
În Măgură
Măgura Priei (vârful cel mai înalt al Munților Meseșului) face parte din ramificația nordică a Munților Apuseni, caracterizată printr-un relief cu extensie redusă ca altitudine; înălțimea maximă atinsă în vârful omonim (996 m.)  Aceasta se află în sud-vestul județului Sălaj (comuna Cizer, satul Pria), la limita sud-vestică a graniței teritoriale cu județul Cluj, în imediata apropiere de drumul județean (DJ108G); care leagă localitatea Vârșolț (DN1H) de Ciucea (DN1).

Dealurile molcome brăzdate de câteva pâraie cu debit redus de apă (aflate în bazinul superior al văii Priei) și acoperite în cea mai mare parte de păduri, făgete, pajiști și fânețe; conferă locului o imagine aparte. Aici, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de Purcăreață, are loc anual (începând din 1967), în a II-a duminică a lunii mai, tradiționala serbare câmpenească „Măsurișul oilor”. Evenimentul pastoral se desfășoară la fiecare început al primăverii, odată cu împreunișul oilor; cu trecerea timpului acesta devenind o manifestare de amploare (cunoscută atât în zonă cât și în județele vecine) ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu obiceiurile și tradiția.

Pădure de fag, specie predominantă în arealul măgurii
În arealul măgurii sunt întâlnite mai multe  habitate naturale (păduri de fag, păduri de gorun, păduri în amestec, lunci aluvionare cu arin negru, tufărișuri cu mesteacăn și alun, pajiști și pășuni cu graminee) ce adăpostosc o gamă diversă de floră și asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii din fauna sălbatică a României.

Pe pajiști, în luminișuri și poiene pot fi admirate (de primăvara și până toamna târziu) specii de flori și ierburi rare; printre care: plămânărică, vinariță, sânișoară, păștiță, frag, găinușe, brebenei, ciclamen, rostopască, talpa gâștii, tătăneasă, traista-ciobanului, țintaură, viorele, măcrișul iepurelui, silnic, leurdă, brândușă de toamnă, sânzâiene, margaretă, sunătoare, ghiocel, lușcă, sulfină, trifoi alb și roșu, podbal, scai vânăt, coada-calului, ciuboțica cucului, coada șoricelului, ghințură galbenă, mentă, păpădie, iarbă-neagră, laptele cucului, osul iepurelui, pătlăgină, clopoțel, șuvar de munte, scradă sau mălaiul cucului.

Pui de căprioară (Capreolus capreolus) surprins în habitatul său natural, sub Măgura Priei, în Cărbunar (vezi sursă)

Lumea animalelor este bine reprezentată de gamă variată de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; astfel: lup, mistreț, vulpe roșcată, căprioară, viezure, veveriță, dihor, iepure de câmp; pițigoi, grangur, fazan, ciocănitoare pestriță mică, ciocănitoare neagră, privighetoare, zaică, mierlă, cioară de semănătură, rândunică, vrabie, cuc, cinteză, uliu; șopârlă de câmp, gușter, șarpele orb, broască roșie de munte, buhai de baltă cu burtă roșie, buhai de baltă cu burtă galbenă, broască verde, salamandră; fluturi, gărgărițe sau cărăbuși.

  Obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii naturale protejate) aflate în vecinătatea Măgurii Priei:
Biserica de lemn din Sârbi
* Biserica de lemn din Tusa (monument istoric) construită în secolul al XVIII-lea.
* Biserica de lemn din Sârbi construită în anul 1760 de către meșterii  populari Achim Pop și Ivan Druglit și pictată de zugravul de biserici Dimitrie Ispas de la Gilău.
* Biserica de lemn din Fildu de Sus cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” datată din 1727, monument istoric.
* Biserica de lemn din Gălpâia cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” (monument istoric) este construită în anul 1575 în satul Gălpâia și strămutată în 1939 în incinta muzeului de la Ciucea, Cluj.
* Conacul Octavian Goga din Ciucea, domeniu ce a aparținut familiei marelui poet Octavian Goga și pe care se află casa memorială a poetului (conacul); casa (Casa Ady) memorială a poetului maghiar Ady Endre născut în comitatul Sălaj; casa de oaspeți (Casa albă), Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului”, biserica de lemn și mausoleul (Mausoleul iubirii).
* Rezervația peisagistică Tusa-Barcău (arie naturală protejată cu o suprafață de 13,43 hectare, de tip forestier și peisagistic) aflată pe teritoriul comunei vecine, Sâg.

     Căi de acces
• Drumul național (DN1H) în direcția: Zalău - Vârșolț, de aici se intră în stânga pe drumul județean (DJ108G), pe ruta: Crasna - Cizer
• Drumul național (DN1) pe ruta: Cluj Napoca - Huedin - Ciucea - drumul județean (DJ108A), pe direcția Vânători.
Vola.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

✉ ✉ ✉ Formular de contact (◑‿◑)

Nume

E-mail *

Mesaj *