Meniu

Piatra Mare


Imagine din sit
Piatra Mare este o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul nord-estic al orașului Predeal și cel estic al localității Timișu de Sus, în partea sud-estică a Timișului de Jos (cartier al municipiului Brașov) și cea sudică a orașului Săcele.

Aria naturală se află în imediata apropiere a drumului național DN1 (București - Brașov) și oferă doritorilor posibilitatea practicării turismului montan; pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective naturale (peșteri, cascade, canioane), cabane și zone de agrement; accesibile urmând cele câteva poteci marcate și amenajate special în acest scop.
      * Descriere
Situl (cu o suprafață de 4.274 ha.) reprezintă o zonă montană aflată în Masivul Piatra Mare (aparținând Carpaților de Curbură) cu o varietate reliefală diversificată; constituită din abrupturi calcaroase, vârfuri (Vârful Ieremia 1.102 m, Vârful Brădet 1.073 m, Vârful Ascuțit 1.058 m, Vârful Piatra Mare 1.843 m, Vârful Pușcaș 1.635 m, Vârful Gâtul Chivei 1.639 m, Vărful Piatra Mică 1.614 m, Vârful Piatra Poienii 1402 m, Vârful Bunloc 1187 m.), stâncării, ace, coloane, văi (Valea Pojaru, Chiva, Șipoaia, Daschia, Mușatul, Valea Carierei, Valea Pietrele Mari, Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec de Sus, Valea Horvatca, Valea Băii și Pârâul Șapte Scări), cascade (Tamina), cheiuri (Canionul Șapte Scări), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est de valea Gârcinului Mic și râul Gârcin, la sud de râul Timișul Sec de Sus și Platforma Predealului și la vest de Valea Timișului Sec. Piatra Mare a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România).
      * Biodiversitate 
Situl a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și unor habitate de interes comunitar aflate în sud-estul Transilvaniei.
Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: molid (Picea Abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), brad (Abies alba), tisă (Taxus baccata), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), salcie albă (Salix eleagnos), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Robus fruticosus), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina) sau merișor (Vaccinium vitis-idaea).

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN); printre care: floare de colț (Leontopodium alpinum Cass.), cornuț (Cerastium transsilvanicum), clopoțel de munte (Campanula carpatica și Campanula alpina), crucea-pământului (Heracleum carpaticum), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), siminic (Antennaria dioica), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), pufuliță (Epilobium alpestre), mixandre sălbatice (Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), bulbuc de munte (Trollius europaeus), nopticoasă (Hesperis matronalis L. ssp. candida), trânji (Neottia nidus-avis) orhidee sălbatică (Traunsteinera globosa), smârdar (Rhododendron myrtifolium), poroinic (Orchis mascula), turtă (Carlina acaulis), cimbrișor (Thymus comosus și Thymus pulcherrimus), urechelniță (Jovibarba heuffelii), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), mlăștiniță (Epipactis helleborine), o specie rară de mușchi (Buxbaumia viridis),  tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorele (Scilla bifolia), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), silnic (Glechoma hirsuta), leurdă (Allium ursinum), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), margaretă (Leucanthemum vulgare), brustur-negru (Symphytum cordatum), mierea ursului (Pulmonaria rubra), mirodea (Hesperis nivea), garofiță (Dianthus carthusianorum), păștiță (Anemone nemorosa), iarba osului (Helianthemum nummularium), coacăză (Bruckenthalia spiculifolia), brei (Mercurialis perennis), luntricică (Oxytropis carpatica), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), gălbinele (Lysimachia punctata), perișor (Moneses uniflora), vinariță (Galium odoratum), toporaș galben de munte (Viola biflora), aișor (Paris quadrifolia), ceapă de munte (Allium victorialis), bălușcă (Ornithogalum umbellatum) sau palma-pământului (Gymnadenia conopsea).

Hrib (Boletus edulis)
În pădurile de foioase și conifere, în lizierele acestora, în tufărișuri și în poiene vegetează (începând cu prima parte a verii și până toamna târziu) o gamă diversă de ciuperci comestibile din speciile: hrib (Boletus edulis), hrib pucios (Boletus aereus), ciupercă de câmp (Agaricus arvensis), oiță (Russula virescens), roșcovă (Lactarius deliciosus), iuțari (Lactarius piperatus), creasta-cocoșului (Ramaria botrytis), gălbiori (Cantharellus cibarius), ghebe (Armillaria mellea), crăițe (Amanita caesarea), bureți de fag (Pleurotus ostreatus) sau piciorul-căprioarei (Macrolepiota procera).

Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o gamă variată de mamifere, păsări, reptile, broaște și pești; cu specii de: urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), jder (Martes martes), râs (Lynx lynx), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), iepure-de-câmp (Lepus europaeus), veveriță (Sciurus carolinensis), cocoș de munte (Tetrao urogallus), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes bonasia), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-câmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), erete-vânăt (Circus cyaneus), scatiu (Carduelis spinus), grangur (Oriolus oriolus), sfrâncioc-roșiatic (Lanius collurio), presură galbenă (Emberiza citrinella), codobatură (Motacilla alba), fluierar-de-zăvoi (Tringa ochropus), strigă (Tyto alba), pitulice (Sylvia nisoria), ciocârlan (Galerida cristata), năpârcă (Anguis fragilis), salamandra carpatică (Triturus montandoni), broasca-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata), păstrăv (Salmo trutta fario), clean (Leuciscus cephalus), boiștean (Phoxinus phoxinus), zglăvoacă (Cotus gobio și Cotus poecilopus), moioagă (Barbus meridionalis petenyi), porcușor de vad (Gobio uranoscopus).

     * Obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri) aflate în arealul sitului sau în vecinătate:
Mănăstirea „Sfântul Mare Ierarh Nicolae” din Predeal (mănăstire de maici datată din anul 1744), monument istoric.
Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Predeal
Biserica de lemn din Timișu de Sus construită în stil maramureșan
Mănastirea romano-catolică „Congregațio Jesus” din Timișu de Sus, monument istoric.
Capela romano-catolică din Timișu de Jos, monument istoric.
Biserica Neagră din Brașov construită între 1377 și 1477 pe locul unei vechi bazilici romane, monument istoric.
Brașov (în fundal Biserica Neagră)
Biserica „Sf. Nicolae” din Brașov, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
Biserica „Sfântul Bartolomeu” din Brașov, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric.
Biserica „Sfânta Adormirea a Maicii Domnului” din Săcele, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
Casa Sfatului construită în secolul al XV-lea ca turn de apărare, transformându-se ulterior în Primărie. Astăzi edificiul adăpostește Muzeul de Istorie Brașov.
Casa Mureșenilor construcție datată în secolul al XV-lea, astăzi clădirea găzduiește un muzeu dedicat unor descendenți ai familiei Mureșenilor (Iacob Mureșianu, redactor al Gazetei Transilvaniei între anii 1850-1877 și Andrei Mureșanu, autorul versurilor Imnului național Deșteaptă-te, române!).
Prima școală românească din Șcheii Brașovului
Prima școală românească din cartierul Șcheii Brașovului, aflată în curtea interioară a Bisericii „Sfântul Nicolae” și construită în anul 1760. Clădirea adăpostește Muzeul „Prima Școală Românească” organizat în cinci săli: Sala „Anton Pann”, Sala „Diaconul Coresi”, Sala „Cartea și cărturarii brașoveni”, Sala „Cartea, factor de unitate națională” și Sala „Cu Vatră”.
Muzeul Civilizației Urbane Brașov, o secție a Muzeului de Etnografie
Muzeul de Artă din Brașov ce găzduiește o galerie națională de pictură și sculptură și o expoziție de artă decorativă.
Casa Dijmelor din Săcele construită în anul 1543. Astăzi clădirea găzduiește Muzeul Etnografic (filială a Muzeului de Etnografie Brașov) și adăpostește exponate ale unor documente istorice, obiecte de uz gospodăresc ale mocanilor săceleni, interioare de case tradiționale țărănești și piese de port popular ceangăiesc și mocănesc.
Pietrele lui Solomon și Muntele Tâmpa (arii protejate).
Peștera de Gheață - o cavitate (cu o lungime totală de 50 m) formată în fisura unui abrupt stâncos al Masivului Piatra Mare.
Cascada Tamina - cădere de apă de un deosebit interes peisagistic și hidromorfologic aflată pe cursul superior al văii Pietrei Mici la o altitudine de 1.100 m, refugiu al faunei sălbatice datorită habitatului creat (abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată pe calcare).
Prăpastia Ursului - abrupturi calcaroase impresionante, unde se poate practica alpinismul.
Canionul Șapte Scări - unul din cele mai cunoscute canioane din țară. Datorită amenajărilor recent făcute (scări, podețe și balustrade, corzi), traseul este ușor accesibil, nefiind nevoie de un echipament special.

✉ ✉ ✉ Formular de contact (◑‿◑)

Nume

E-mail *

Mesaj *