Obcinele Bucovinei alcătuiesc o arie protejată situată în Moldova (Bucovina), pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele ale comunelor: Breaza, Brodina, Frumosu, Moldova-Sulița, Moldovița, Putna, Sadova, Vama și Vatra Moldoviței din judeţul Suceava. Aria naturală este străbătută de drumul național DN17, care leagă orașul Gura Humorului de satul Mestecăniș.
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și reprezintă un areal (întins pe o suprafață de 32.246 ha) natural (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție și pajiști) încadrat în bioregiunea alpină a Carpaților Maramureșului și Bucovinei (Carpații Orientali); ce cuprinde Obcina Mare și Obcina Feredeului, între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al văii Moldoviței.
Floră şi faună
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice protejate; printre care ursul brun (Ursus arctos), lupul cenușiu (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra), salamandra carpatică (Triturus montandoni), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), mreana vânătă (Barbus meridionalis), dunărița (Sabanejewia aurata), chiscarul de râu (Eudontomyzon mariae); precum și două nevertebrate din speciile Rosalia alpina (croitorul alpin) și un cărăbuș din specia Carabus variolosus; toate aflate pe lista roşie a IUCN.
Vegetaţia ierboasă are în componenţă mai multe rarități floristice ocrotite; astfel: clopoțelul de munte (Campanula serrata), ruginița (Asplenium adulterinum), curechiul de munte (Ligularia sibirica), brânca-ursului (Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum), strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), căldărușa (Aquilegia nigricans ssp. subscaposa), omagul (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), coada-smeului (Calla palustris), orhidee (din speciile: Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis), căpșuniță-roșie (Cephalanthera rubra), Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), dumbrăviță de baltă (Epipactis palustris), stânjenelul sălbatic siberian (Iris sibirica), sor-cu-frate (Melampyrum saxosum), poroinic (Orchis militaris), ploșnițoasă (Orchis coriophora), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), rujă (Rhodiola rosea), cruciuliță (Senecio paludosus), gențiană mov (Swertia perennis), ventrice (Tanacetum macrophyllum), cimbrișor de câmp (Thymus comosus), diadema munților (Trientalis europaea) sau iarba gâtului (Tozzia alpina).
 |
| Imagine din sit |
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și reprezintă un areal (întins pe o suprafață de 32.246 ha) natural (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție și pajiști) încadrat în bioregiunea alpină a Carpaților Maramureșului și Bucovinei (Carpații Orientali); ce cuprinde Obcina Mare și Obcina Feredeului, între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al văii Moldoviței.
Floră şi faună
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice protejate; printre care ursul brun (Ursus arctos), lupul cenușiu (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra), salamandra carpatică (Triturus montandoni), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), mreana vânătă (Barbus meridionalis), dunărița (Sabanejewia aurata), chiscarul de râu (Eudontomyzon mariae); precum și două nevertebrate din speciile Rosalia alpina (croitorul alpin) și un cărăbuș din specia Carabus variolosus; toate aflate pe lista roşie a IUCN.
 |
| Mâna Maicii Domnului (sursă) |
Vegetaţia ierboasă are în componenţă mai multe rarități floristice ocrotite; astfel: clopoțelul de munte (Campanula serrata), ruginița (Asplenium adulterinum), curechiul de munte (Ligularia sibirica), brânca-ursului (Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum), strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), căldărușa (Aquilegia nigricans ssp. subscaposa), omagul (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), coada-smeului (Calla palustris), orhidee (din speciile: Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis), căpșuniță-roșie (Cephalanthera rubra), Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), dumbrăviță de baltă (Epipactis palustris), stânjenelul sălbatic siberian (Iris sibirica), sor-cu-frate (Melampyrum saxosum), poroinic (Orchis militaris), ploșnițoasă (Orchis coriophora), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), rujă (Rhodiola rosea), cruciuliță (Senecio paludosus), gențiană mov (Swertia perennis), ventrice (Tanacetum macrophyllum), cimbrișor de câmp (Thymus comosus), diadema munților (Trientalis europaea) sau iarba gâtului (Tozzia alpina).
într-un loc liniștit, ambianța și confortul modern petrecerii unei vacanțe reușite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu