Postăvarul este un sit de importanță comunitară desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov; arie naturală (de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic) încadrată în bioregiunea alpină a masivului omonim.
Flora sitului are în componență o gamă diversă de rarităţi floristice protejate la nivel european (endemice sau aflate pe lista roșie naţională); printre care: clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), Gagea fistulosa o specie floristică din familia Liliaceae, Gymnadenia conopsea o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de Mâna Maici Domnului, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), floare de colț (Leontopodium alpinum), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra), nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. candida), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), brânduşă de toamnă (Colchicum autumnale) sau untul-vacii (Orchis morio).
Printre elementele faunistice protejate semnalate în arealul sitului se află câteva specii de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi insecte; astfel: urs brun, cerb, căprioară, lup cenușiu, vulpe roșcat, râs, veveriță roșcată; cocoș de munte, vânturelul roșu, codroș de munte, șoim călător, brumăriță de stâncă, stăncuță, ciocârlie-de-câmp, ciuf-de-pădure, corb, ieruncă, acvilă-țipătoare-mică, acvilă de munte, șorecar, sticlete, pupăză, cuc, mierlă; salamandra carpatică, ivoraşul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, viperă, șopârlă de ziduri, croitorul de fag, gândacul de apă, apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne) sau cosașul transilvan.
Obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri) aflate în vecinătatea sitului:
• Mănăstirea „Sfântul Mare Ierarh Nicolae” din Predeal (mănăstire de maici datată din anul 1744.
• Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Predeal.
• Biserica de lemn din Timișu de Sus construită în stil maramureșan.
• Biserica Neagră din Brașov construită între 1377 și 1477 pe locul unei vechi bazilici romane.
• Biserica Sf. Nicolae din Brașov, construcție secolul al XIV-lea.
• Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov, construcție secolul al XIII-lea.
• Biserica evanghelică Sfântul Matias din Râșnov, construită în secolul XIII, monument istoric.
• Cetatea Râșnov, ansamblu fortificat situat la sudul orașului, unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania ce datează din secolul al XIV-lea.
• Poarta Șchei din Brașov construită în stil clasicist de meșterul zidar Joseph Jani (între anii 1827–1828), Edificiul are forma unui arc de triumf cu trei intrări (o deschidere centrala mare, încadrată de două intrări laterale).
• Poarta Ecaterinei din Brașov construită în anul 1559 pe locul unei vechi porți (la mijlocul zidurilor nordice, între Bastionul Fierarilor și Bastionul Țesătorilor) care asigura accesul din Șchei spre oraș.
• Bastioanele (Aurarilor, Cojocarilor, Curelarilor, Fierarilor, Funarilor, Graft, Postăvarilor, Țesătorilor) de apărare ale breslelor brașovene.
• Casa Sfatului construită în secolul al XV-lea ca turn de apărare, transformându-se ulterior în Primărie. Astăzi edificiul adăpostește Muzeul de Istorie Brașov.
• Casa Mureșenilor construcție datată în secolul al XV-lea, astăzi clădirea găzduiește un muzeu dedicat unor descendenți ai familiei Mureșenilor (Iacob Mureșianu, redactor al Gazetei Transilvaniei între anii 1850-1877 și Andrei Mureșanu, autorul versurilor Imnului național Deșteaptă-te, române!).
• Prima școală românească din cartierul Șcheii Brașovului, aflată în curtea interioară a Bisericii „Sfântul Nicolae” și construită în anul 1760. Clădirea adăpostește Muzeul „Prima Școală Românească” organizat în cinci săli: Sala „Anton Pann”, Sala „Diaconul Coresi”, Sala „Cartea și cărturarii brașoveni”, Sala „Cartea, factor de unitate națională” și Sala „Cu Vatră”.
• Muzeul de Artă din Brașov ce găzduiește o galerie națională de pictură și sculptură și o expoziție de artă decorativă.
• Piatra Mare (4.274 ha) - sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europenă Natura 2000 în România.
• Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) (16,30 ha), rezervație naturală ce adăpostește o gamă floristică variată, cu mai multe specii rare, printre care flămânzică (Draba nemerosa) sau pochivnic (Asarum europaeum).
• Muntele Tâmpa, arie naturală protejată (150 ha) aflată în partea sudică a municipiului Brașov, la baza căreia se află vestigiile istorice (turnuri de pază) Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor.
• Peștera Valea Cetății - din 2011 aceasta a fost amenajată (balustrade, pasarele, bare de protecție, scări, trotuare, sistem de iluminat) și introdusă în circuit turistic.
• Peștera și Cheile Râșnoavei.
 |
| Muntele Postăvarul |
Flora sitului are în componență o gamă diversă de rarităţi floristice protejate la nivel european (endemice sau aflate pe lista roșie naţională); printre care: clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), Gagea fistulosa o specie floristică din familia Liliaceae, Gymnadenia conopsea o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de Mâna Maici Domnului, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), floare de colț (Leontopodium alpinum), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra), nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. candida), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), brânduşă de toamnă (Colchicum autumnale) sau untul-vacii (Orchis morio).
 |
| Brânduşă de toamnă |
Printre elementele faunistice protejate semnalate în arealul sitului se află câteva specii de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi insecte; astfel: urs brun, cerb, căprioară, lup cenușiu, vulpe roșcat, râs, veveriță roșcată; cocoș de munte, vânturelul roșu, codroș de munte, șoim călător, brumăriță de stâncă, stăncuță, ciocârlie-de-câmp, ciuf-de-pădure, corb, ieruncă, acvilă-țipătoare-mică, acvilă de munte, șorecar, sticlete, pupăză, cuc, mierlă; salamandra carpatică, ivoraşul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, viperă, șopârlă de ziduri, croitorul de fag, gândacul de apă, apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne) sau cosașul transilvan.
Obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri) aflate în vecinătatea sitului:
 |
| Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului |
• Mănăstirea „Sfântul Mare Ierarh Nicolae” din Predeal (mănăstire de maici datată din anul 1744.
• Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Predeal.
• Biserica de lemn din Timișu de Sus construită în stil maramureșan.
• Biserica Neagră din Brașov construită între 1377 și 1477 pe locul unei vechi bazilici romane.
• Biserica Sf. Nicolae din Brașov, construcție secolul al XIV-lea.
• Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov, construcție secolul al XIII-lea.
• Biserica evanghelică Sfântul Matias din Râșnov, construită în secolul XIII, monument istoric.
• Cetatea Râșnov, ansamblu fortificat situat la sudul orașului, unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania ce datează din secolul al XIV-lea.
• Poarta Șchei din Brașov construită în stil clasicist de meșterul zidar Joseph Jani (între anii 1827–1828), Edificiul are forma unui arc de triumf cu trei intrări (o deschidere centrala mare, încadrată de două intrări laterale).
• Poarta Ecaterinei din Brașov construită în anul 1559 pe locul unei vechi porți (la mijlocul zidurilor nordice, între Bastionul Fierarilor și Bastionul Țesătorilor) care asigura accesul din Șchei spre oraș.
• Bastioanele (Aurarilor, Cojocarilor, Curelarilor, Fierarilor, Funarilor, Graft, Postăvarilor, Țesătorilor) de apărare ale breslelor brașovene.
• Casa Sfatului construită în secolul al XV-lea ca turn de apărare, transformându-se ulterior în Primărie. Astăzi edificiul adăpostește Muzeul de Istorie Brașov.
• Casa Mureșenilor construcție datată în secolul al XV-lea, astăzi clădirea găzduiește un muzeu dedicat unor descendenți ai familiei Mureșenilor (Iacob Mureșianu, redactor al Gazetei Transilvaniei între anii 1850-1877 și Andrei Mureșanu, autorul versurilor Imnului național Deșteaptă-te, române!).
• Prima școală românească din cartierul Șcheii Brașovului, aflată în curtea interioară a Bisericii „Sfântul Nicolae” și construită în anul 1760. Clădirea adăpostește Muzeul „Prima Școală Românească” organizat în cinci săli: Sala „Anton Pann”, Sala „Diaconul Coresi”, Sala „Cartea și cărturarii brașoveni”, Sala „Cartea, factor de unitate națională” și Sala „Cu Vatră”.
• Muzeul de Artă din Brașov ce găzduiește o galerie națională de pictură și sculptură și o expoziție de artă decorativă.
• Piatra Mare (4.274 ha) - sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europenă Natura 2000 în România.
• Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) (16,30 ha), rezervație naturală ce adăpostește o gamă floristică variată, cu mai multe specii rare, printre care flămânzică (Draba nemerosa) sau pochivnic (Asarum europaeum).
• Muntele Tâmpa, arie naturală protejată (150 ha) aflată în partea sudică a municipiului Brașov, la baza căreia se află vestigiile istorice (turnuri de pază) Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor.
• Peștera Valea Cetății - din 2011 aceasta a fost amenajată (balustrade, pasarele, bare de protecție, scări, trotuare, sistem de iluminat) și introdusă în circuit turistic.
• Peștera și Cheile Râșnoavei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu