Biserica fortificată din Hărman (județul Brașov) este un lăcaș de cult evanghelic, înălțat secolul al XII-lea, pe locul unei foste bazilici romane.
Lăcașul de cult păstrează mai multe elemente arhitecturale ale fostei bazilici cu trei nave. Interiorul bisericii are multe elemente disparate; printre care ferestrele cu patru lobi traforați de deasupra celor în arc frânt. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. Portalul principal este realizat în stil gotic și se află pe fațada vestică iar de-o parte și de alta a sunt două turnuri care adăpostesc scările în spirală ce duc la tribune. Turnul-clopotniță (cu cinci niveluri) se prezintă ca un portic boltit în cruce.
De-a lungul timpului întreg ansamblul suferă mai multe transformări; astfel:
• În secolul al XV-lea capela nordică (boltită în leagăn) a fost transformată în sacristie.
• În urma unui incendiu de la mijlocul al XVI-lea, nava centrală a fost boltită și arcul triumfal semicircular transformat în arc frânt.
• Zidurile de fortificație s-au construit în secolul al XV-lea: cel exterior, mai scund, cu o înălțime de doar 4,5 metri, menit să apere baza incintei și stabilea limita șanțului cu apă care înconjura cetatea; zidul interior, înalt de 12 metri, prevăzut cu șapte turnuri; și cel de-al treielea (care încercuia șanțul cu apă) care astăzi nu mai există.Încinta era acoperită cu un drum de strajă ce lega turnurile.
• În secolul al XVII-lea a fost ridicată clădirea cu gangul ce facilitează accesul în curtea interioară.
Ansamblul arhitectural se află pe lista monumentelor istorice din România sub codul LMI BV-II-a-A-11715.
Biserica evanghelică din Hărman (vezi sursa) |
De-a lungul timpului întreg ansamblul suferă mai multe transformări; astfel:
• În secolul al XV-lea capela nordică (boltită în leagăn) a fost transformată în sacristie.
• În urma unui incendiu de la mijlocul al XVI-lea, nava centrală a fost boltită și arcul triumfal semicircular transformat în arc frânt.
• Zidurile de fortificație s-au construit în secolul al XV-lea: cel exterior, mai scund, cu o înălțime de doar 4,5 metri, menit să apere baza incintei și stabilea limita șanțului cu apă care înconjura cetatea; zidul interior, înalt de 12 metri, prevăzut cu șapte turnuri; și cel de-al treielea (care încercuia șanțul cu apă) care astăzi nu mai există.Încinta era acoperită cu un drum de strajă ce lega turnurile.
• În secolul al XVII-lea a fost ridicată clădirea cu gangul ce facilitează accesul în curtea interioară.
Ansamblul arhitectural se află pe lista monumentelor istorice din România sub codul LMI BV-II-a-A-11715.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu